Exista numeroase institutii pe piata care, la intervale regulate de timp, isi analizeaza compania in functie de profitul acesteia, de cifra de afaceri si de strategiile adoptate anterior. Unele dintre ele, insa, se preocupa, pe langa toate cele deja mentionate, de nivelul de santisfactie pe care il angajatii lor. Pe baza acestui crietriu se construiesc top-uri, iar marile inteprinderi se mandresc cu locul fruntas pe care il ocupa. Parerea tuturor persoanelor care si-au cautat, isi cauta, au sau doresc sa aiba un job stabil cred despre intregul proces ca este unul avantajos atat pentru societatile comerciale, cat si pentru posibilii anjagati ai acestora.

        Numita metaforic "loteria locurilor de munca" activitatea intreprinsa inaintea, dar si dupa alegerea unui serviciu reprezinta si pentru angajat si pentru angajator un joc de noroc. Bineinteles, metodele si instrumentele la care se apeleaza pentru infaptuirea acestor topuri au ca subiect central personalul salariat si parerea acestuia. In functie de opinia lui, compania se situeaza mai sus sau mai jos pe axa firmelor celor mai dorite si cautate. Aceste clasamente nu ajuta doar la formarea impresiei eventualilor slujbasi, ci si a celor care detin companii mari. Ei pot sa isi aleaga un model pe care sa lupte sa-l depaseasca, isi pot manageria afacerea astfel incat angajatii sa ii priveasca admirativ si nu in ultimul rand, ii pot incuraja pe salariati sa "sfinteasca locul" si sa-l transforme in job-ul mult visat.

        Un sistem de valori comun, cu principii si teluri bine impamantate, nu face altceva decat sa loializeze angajatii si sa le confirme acestora statutul de buni lucratori, indispensabili companiei. Un mediu care ii recunoaste celui ce lucreaza valoarea nu trebuie sa fie un mediu in care salariile sunt exagerat de mari sau in care angajatii au posibilitatea sa se joace pe consola in pauze, insa cu siguranta un om de rand care este constiincios, isi face treaba si incearca pe cat posibil sa nu dezamageasca, ar aprecia o vorba buna, un "te rog" si un "multumesc" venite din partea superiorilor. Un tratament corect si onest care stimuleaza forta de munca imbinat cu un scop din care intreaga societate sa faca o viziune nu va face altceva decat sa ajute afacerea sa prospere, iar ambele parti, angajatul si angajatorul, vor simti la finalul zilei ca au bifat o reusita.

         Omul este o fiinta cu in simt al instinctului foarte bine dezvoltat, iar antipatiile pot fi simtite de la o posta. Sansa de a iti desfasura activitatea intr-un cadru cald si calduros iti este oferita doar de locurile de munca cu adevarat extraordinare. Tipatul, afirmarea superioritatii si metodele de monitorizare, alaturi de documentele riguroase pe care sefii le cer la o anumita perioada de timp nu fac altceva decat sa sperie si sa timoreze angajatul. Cea mai buna metoda prin care iti poti verifica salariatul este sa il intrebi, sa il observi, sa il asculti - sa il asculti in vederea intelegerii, nu in vederea unui raspuns dur si rece. Antreprenorii au renuntat la aceste practici pentru ca de-a lungul timpului s-au lovit de angajati lenesi, mincinosi si iresponsabili, in timp ce altii revarsa asupra muncitorului lipsa de profit si de prosperitate a afacerii. Respectul oferit este, de cele mai multe ori, respectul primit, iar parerea specialistilor este ca fiecare angajator ar trebuie sa vada in noul angajat ceva din el; in acest fel, contactul dintre ei ar puncta si putin din latura personala, iar ternul mediu de lucru va parea mai antrenant, mai dinamic, angajatii dand un randament mai mare.

        Multi dintre angajatori au incercat sa inteleaga, au petrecut mult timp alaturi de personal sau pur si simplu si-au adus aminte de propria experienta atunci cand poate si-ar fi dorit sa dojeneasca mai abitir un salariat. Directorii sunt de tot felul, insa toti angajati declara ca aceia alaturi de care au lucrat frumos, cu drag, sunt cei de la care au invatat ceva, cei ce i-au ajutat sa se acomodeze, sa se adapteze, sa-si descopere adevaratul potential si sa-si faca timp sa-i cunoasca, cei ce le-au urat o zi buna si multi ani inainte; nu in ultimul rand, cei care i-au facut sa uite de ceas si de salariu si pe care i-au modelat astfel incat sa priveasca compania la care lucreaza ca pe o constructie uriasa la baza careia au pus si ei o caramida. Pe de alta parte, acest articol nu-si propune sa moralizeze, sa judece oamenii aflati in cealalta categorie, insa isi doreste sa sublinieze ca un sef care nu-si va apleca niciodata ochii spre angajatul sau, privindu-l ca pe un simplu om, nu ca pe un salariat, nu va intelege niciodata impactul pe care starea de spirit a acestuia il poate avea asupra companiei. Unii conduc cu o mana de fier si reusesc sa inalte imperii, altii ii gasesc pe angajati simple instrumente cu care ajung la suma dorita, in timp ce o alta parte alege sa exploreze posibilitatile infinite de care dispun angajatii si sa le foloseasca in interesul propriei afaceri, fara ca vreuna dintre parti sa fie afectata.

         Cercetatorii au observat ca in capul acestor clasamente se regasesc aceleasi firme care sunt fruntase atunci cand vorbim de cifre. Acest lucru nu face decat sa intareasca cele spuse mai sus. Nu este deloc simplu sa manageriezi o companie in care sa imbini cele doua criterii, investitia cere timp, resurse materiale si o dorinta arzatoare de a realiza un lucru cu adevarat maret. Este bine sa intelegem ca nu totul depinde de superiori, angajatii trebuind sa dispuna de atitudini pozitive si de aptitudini demne de luat in considerare. In timp ce seful trebuie sa ii inspire, ei trebuie sa urmeze exemplul si sa ii intoarca acestuia investitia.

        Multi considera ca grija pentru angajati este direct proportionala cu interesul pe care si-l vor da acestia pentru businessul tau. Avantajul material nu este totul, chiar daca unii angajati prefera sa fie injositi la locul de munca in schimbul unui salariu atractiv. Pe langa beneficiile banesti este important sa oferim personalului un context optim, favorabil care sa il dezvolte atat pe plan profesional, cat si pe plan personal. Marile companii, care au sanse la titlu, ofera personalului servicii de sanatate, consiliere atunci cand nu reusesc sa se mai descurce cu problemele si cu stresul acumulat, posibilitatea de dezvoltare prin training-uri, schimburi de experienta si delegatii in afara tarii, dar si alte avantaje cum ar fi discutiile libere in care salariatul isi poate exprima parerea fara frica unei concedieri, programe de relaxare, cantina, birouri personalizate si multe altele.

        Din pacate, asa cum am afirmat si in cele de mai sus, multi dintre cei aflati la conducere au inteles ca forta de munca este poate cea mai importanta componenta si incearca pe cat posibil sa se ridice la nivelul companiilor mari care aloca un buget imens intretinerii relatiei angajat-angajator. Acest lucru este, insa, deosebit de greu deoarece firmele mici nu dispun de resurse financiare care sa sustina un astfel de comportament. Este foarte adevarat ca in topul acestor clasamente se afla multinationalele care au multi angajati, o cifra de afaceri uriasa si o vechime considerabila. Ce este de punctat si de admirat este faptul ca din ce in ce mai multe firme aleg sa investeasca in angajati, iar directorii tind sa isi formeze echipe in care pot avea incredere si pe care face tot posibilul sa le mentina fericite, interesate si dornice sa-i contureze viziunea. Angajarea intr-o companie care sa furnizeze un mediu de lucru optim dezvoltarii si al progresului, alaturi de relatia reusita dintre angajat si angajator nu denota decat faptul ca la loteria locurilor de munca, s-a trast un loz castigator.